Un student are de învățat multe de la un profesor, dar și mai multe trebuie să învețe singur. Examenul este un punct necesar de reper de auto-evaluare atît pentru student, cît și pentru profesor. Astfel eu la fel sunt dezinteresat ca studenții mei să primească note slabe, căci insuccesul lor este un insucces mai mare pentru mine.

Studenții care au fost la ore cred că nu vor fi surprinși de temele pe care le prezint mai jos. Sînt cele pe care noi le-am discutat la ore. În același timp, aș dori să recomand (insistent) tuturor să nu se limiteze la slide-uri, sînt foarte multe cărţi interesante şi utile, pe care le puteţi găsi şi la biblioteca noastră. Succese!

Un semestru finisat… pentru mine. Nu pot să spun ca mi-a fost greu. Am avut parte de studenți receptivi, atenți și respectuoși (cu mici excepții… ca de obicei). Cred că au prins esențialul: au de învățat… mai mult. Sper că le-a plăcut disciplina. M-am străduit să fie așa. Căci nu-mi fac meseria numai pentru mine, nu-i așa? Ci şi pentru ei…

Astăzi direcţia esenţială de mărire a productivităţii sistemelor de calcul cuprinde, în special, dezvoltările de noi arhitecturi paralele. La momentul actual sunt publicate sute de arhitecturi ale calculatoarelor cu un tip sau altul de prelucrări paralele. Astfel avem calculatoare vectoriale, conveier şi masiv-paralele, masive sistolice, calculatoare dataflow, sisteme multiprocesor, hipercuburi de procesoare speciale (sau mai puţin speciale), clustere sau constelaţii, etc.
Clasificarea calculatoarelor paralele ne-ar permite o mai bună înţelegere a acestora. Dar care ar fi criteriile de grupare? Nu cred că cineva ne va da un răspuns univoc. Astăzi există mai multe clasificări, care ar oferi suficiente posibilităţi de descriere exhaustivă a calculatoarelor paralele. Despre unele din ele am vorbit la prelegerea “Arhitecturi de înaltă performanţă”, iar o parte a prezentării cu titlul “Clasificarea calculatoarelor paralele” public în acest post.

La ce foloseşte comunicarea dintre procese şi cum ea poate fi realizată? Este o întrebare banală, dar cînd încerci să răspunzi succint la ea iţi dai seama că ce vorbeşti este o simplă bălăceală de termeni strict aplicabili doar unui context.

Mi-am propus ca studenţilor mei să prezint comunicarea prin prisma scop-paradigmă-mecanism, pentru ai face să înţeleagă că comunicarea nu este un scop în sine, ci o formă a procesului de “cunoaştere” şi că ea poate influenţa chiar arhitectura sistemului de calcul (în una din prezentările viitoare voi plasa algoritmul Canon de multiplicare paralelă a două matrice unde topologia sistemului de comunicare primează).
În continuare, public o parte a prezentării mele de la cursul Programare Paralelă şi Concurentă, unde tema “discuţiei” a fost “Comunicarea dintre procesele concurente/paralele”

Nu rău acum de programaţi, Oricum de mine ascultaţi, Căci vorba vine de la sine Mereu loc este de mai bine. Laboratoare şi proiecte Multe-aveţi de susţinut, Astfel mai rău nimic nu este Decît de voi timpul pierdut! În noul An succese mari. Fiţi la examene mai tari! Şi note eu mai mari voi pune
[continue reading...]

Problemele clasice – modele de concurență. Problema Producător – Consumator. Jocul vieții. Problema filozofilor chinezi. Problema Cititori – Scriitori.

Metode de compresie. Codificarea repetărilor (RLE), metode probabilistice, metode aritmetice, metoda dicţionarelor. Metodele Shannon-Fano şi Huffman. Algoritmul LZW.

Creşterea veridicităţii de transmisie. Formatul cadrului de protocol cu corecţie de erori. Independenţa de coduri ale protocoalelor cu corecţie de erori. Detectarea erorilor. Metode ARQ de transmisie repetată (SAW, GBN, SR).