Fereastra avionului plină de întuneric. De jos pe alocuri străbat parcă stingherite lumini. Ar fi niște sătucuri kirghize aruncate prin munți. Un zbor lung spre o țară necunoscută se încheia. Mă întrebam dacă suntem așteptați și cum vom fi primiți. Neliniști ușor suprimate de gândul la fostele legături sovietice. După ore de zbor simțurile mele terestre așteptau solul. „Turcul” 737 aterizase lent și fără „hopuri”. Am fost surprins, căci la coborâre îmi renășteau amintirile aviatice din copilărie determinate de un năstrușnic AN-24. Iar prin fereastră dinspre ospitalierul Manas de acum parcă îmi răsuna kirghizul khomus.

Este regretabil ce se întâmpla. Se cere respect pentru limba rusă, dar de limba română unii nici nu doresc să audă. Este regretabil, căci nu este vorba de democrație. Nu este vorba de „limba de stat”. Este vorba doar de bun simț!
Este ridicol faptul că fiind în aceeași țară pentru unii este normal să le cunosc limba lor maternă, iar ei pe a mea nu. Ia să vezi! Rusia este mai mare. Rusia este mai puternică. Rusia va reveni… Să vină.

Despre existența unui sistem în dezvoltare ce ar permite eficientizarea proceselor electorale se tot vorbește de mai mult timp. Deși este o temă de interes major pentru mine, pînă acum nu am avut ocazii să cunosc acest sistem.
La începutul lui august, secretarul Comisiei Electorale Centrale, Iurie Cecan, a propus unui grup de profesori de la UTM să ajute CEC-ul la instruirea operatorilor ce vor înregistra alegătorii în ziua de 5 septembrie 2010 – ziua Referendumului Republican. Am acceptat din start. Am acceptat cu dorința de a fi implicat mai activ în ceea ce se face azi în societatea noastră. Și nu regret. Am întâlnit tineri dornici de afirmare, dornici să ajute la edificarea unei societăți libere și democratice.

Un semestru finisat… pentru mine. Nu pot să spun ca mi-a fost greu. Am avut parte de studenți receptivi, atenți și respectuoși (cu mici excepții… ca de obicei). Cred că au prins esențialul: au de învățat… mai mult. Sper că le-a plăcut disciplina. M-am străduit să fie așa. Căci nu-mi fac meseria numai pentru mine, nu-i așa? Ci şi pentru ei…

Reaprindeţi candela-n răscruce
Lânga busuiocul cel mereu—
Degerat la mâni şi la picioare
Se întoarce-acasa Dumnezeu…