Diagrama de stare descrie comportamentul prin mașini de stări finite folosind tranziții, evenimente și activități. Diagrama de activități descrie secvențe de activități (activity – eng.) și condiții necesare desfășurării comportamentului de nivel jos, abstractizat la nivelul operațiilor.

Diagramele de interacțiuni, fiind o submulțime a diagramelor comportamentale, focusează descrierea de sistem asupra fluxului de control și date dintre entitățile sistemului de modelat. Astfel în termeni de interacțiuni concurența este ușor identificată și descrisă cu mijlocele acestor diagrame.

Două treimi din organizațiile de dezvoltare software și peste 10 milioane de specialiști IT (conform unor date ale BZ Research și Gartner (c) Inc., 2008) utilizează limbajul unificat de modelare UML (r) – Unified Modeling Language. Astfel acest limbaj acum este unul din cele mai populare limbaje de specificare și modelare a sistemelor informaționale.
Importanța proiectării rapide și corecte a sistemelor, în care există procese concurente, a crescut, deci este important de cunoscut și posibilitățile de specificare a concurenței în UML. În acest video sunt prezentate unele tehnici de specificare a concurenței utilizând acest limbaj de modelare…

În cazul unor sisteme informatice ce includ activități concurente se acutizează efectele de dispersie a funcționalităților și a codului confuz. Sincronizarea și comunicarea inerentă acestor sisteme face elaborarea de software dificilă implicând dificultăţi de reutilizare din cauza unor conflicte dintre codul de implementare a funcționalităților de bază și a funcționalităților de organizare a concurenței (sincronizare, planificare, protecție, etc.). Aceste conflicte au fost intens studiate și le găsim în lucrări de specialitate cu numele de anomalii de moștenire (inheritance anomaly – l. eng.).

Mai mulţi cercetători din domeniu (Satoshi Matsuoka, Akinori Yonezawa în [1]; Lobel Crnogorac în [2]; Denis Kafura, Greg Lavender în [3]; și alții) au încercat să clasifice și să formalizeze aceste anomalii ce fac nejustificată sau chiar imposibilă reutilizarea prin moștenire a claselor de bază, căci implică redefinirea a unui număr prea mare de metode. Aceleaşi anomalii le regăsim menționate și în relativ mai recenta lucrare [4] (din 2004, autori fiind Giuseppe Milicia și Vladimiro Sassone), în care se susține că nici limbajele populare moderne de programare nu exclud apariția anomaliilor.

Conform lucrărilor menționate se disting trei clase generice pentru anomalii în care conceptul moștenirii ca formă de reutilizare este mult diminuat:

- Anomalii determinate de istoric (history-sensitive anomaly – l. eng.);
- Anomalii de partiționare a stărilor abstracte (partitioning of states – l. eng.);
- Anomalii de modificare a stărilor abstracte (modification of acceptable states – l. eng.).

Хорошо известно, что методы формальных спецификаций позволяют [1, 2]: документировать и досконально описывать поведения систем; более детально анализировать и, следовательно, лучше понимать системы; облегчить проверку, обслуживание и развитие системы; сократить количество ошибок. На практике методы формальных спецификаций не имеют широкого применения из-за того, что формальный характер языков спецификаций затрудняет их понимание и использование.

Este bine şi normal cînd în cercetările efectuate de profesori sunt implicaţi studenţii şi masteranzii săi. Doar astfel se crează o atmosferă de studiu şi de cercetare propice pentru apariţia unor specialişti calificaţi şi cu viziuni mult mai largi. Majoritatea studenţilor mei îmi urmează “interesele” în cercetare. Şi deoarece domeniile care mă preocupă sunt diverse, fiecare îşi găseşte facil tema sa .

În ceea ce urmează aş dori să prezint o soluţie care ar putea să fie o alternativă în cazul în care se doreşte evitarea utilizării unor arhitecturi prea “grandioase” pentru un “banal” apel asincron de metodă. Structura acesteia cuprinde elementele prezentate în diagrama de mai jos. Entităţile din structura prezentată în cazul unui apel asincron
[continue reading...]