ADN-ul civilizației est-europene

Nov 28th, 2011 | By | Category: Headline, Social și politic

Ei ne vor reduce la tăcere, iar noi vom privi neputincios cum ei, acoperiți de lege, ne vor fura mințile și trupurile copiilor noștri. Care este limita toleranții noastre? Sper că nu granițele UE.

Dorim sau nu dorim, ne place sau nu ne place, popoarele din estul Europei sunt născute și crescute pe un substrat creștin-ortodox. Apariția imperiului Bizantin a predeterminat cursul istoric al acestei părți de lume. Influiențând cultural și politic, transpunând modele, pe alocuri dogmatice, Bizanțul a devenit „începutul” civilizației est-europene în forma și esența ei actuală. Istoria poate confirma sau infirma cele scrise, dar important este că memoria socială influențată de filosofia creștin-ortodoxă continuă să ne determine pe noi ca personalități.

Continuitatea acestei memorii este certă chiar și pentru perioada sovietică. Nu cred că putem vorbi despre un vacuum al credinței în perioada dată (deci de o dezrădăcinare a creștinismului), ci mai degrabă de un fel de amnezie locală și temporară a memoriei sociale, atâta timp cât nouăzeci la sută din moldoveni (ruși, ucraineni, etc.) oricum își botezau copiii. Adevărat, pe ascuns… și fără consimțământul celor „ în-creștinați” (cum se insistă ultima vreme), dar tocmai aceasta este o dovadă a predeterminării comportamentului de către memoria socială a unei comunități creștine.

Putem ușor deduce că esența tradiției este considerată prin memoria socială, iar forma ei pe parcursul mileniilor a fost reprezentată, în mare parte, prin… Biserică (dorim sau nu dorim, ne place sau nu ne place). Esența și forma tradiției fără îndoială se modifică, dar nicidecum revoluționar și contrar sieși, adică principiilor primare purtătoare de valori… ADN-ului civilizației.

Conservatismul, cât de paradoxal nu ar părea, cuprinde un sistem de idei ce definește imunitatea unei societății sănătoase (desigur, din punct de vedere tradițional). Astfel este un fals faptul că conservatismul este  frâna progresului social al unei societăți, mai degrabă este o siguranță că societatea nu va aluneca spre o anarhie fără identitate, principii și valori. Este un fals că conservatismul este frâna progresului tehnologic, mai degrabă este ceea ce-i definește sensul și anume protecția Creării, a Naturii, a Omului. Este un fals faptul că conservatismul este  împotriva libertăților, dimpotrivă este ceea ce face această libertate să fie responsabilă social, economic și cultural. Iar libertatea de azi nici pe departe nu poate fi considerată responsabilă…

Forțat și agresiv un grup („nici-nu-vreau-să-le-zic-social”) redefinind toleranța socială și culturală și impunând libertăți contrare tradiției (deci esenței noastre ca națiune), ne impune un alt program, un alt cod genetic social. De fapt acest grup nu luptă pentru drepturi (căci pot face ce doresc la ei acasă sau în pădure ne fiind văzuți de nimeni), ei luptă pentru obligativitatea ca noi, restul,  să-i privim cum mărșăluiesc prin centrul capitalei.  (Iar Privesc.Eu va fi obligată prin lege să le transmită parada).

Forțat și agresiv reprezentanți ai altui grup social, ateu, renegând importanța tradiției (inclusiv religioase) încearcă să impună comunității creștine „legi și principii” ce singuri nu le respectă (de exemplu, un principiul de bază fiind „Respectă pe alții ce nu gândesc ca tine”). Astfel majorității tineretului de azi, luată în derâdere de ipocriți, îi este rușine să recunoască că merg la Biserică și că („Doamne ferește”) ei cred în Dumnezeu.

Simțindu-se presați, reprezentanții altui grup social, fanatic-religios, invocând lupta pentru credință aruncă ouă în clădiri „necuvioase” și uită că credința nu poate fi impusă și „promovată” astfel. Ea, credința, vine de la sine, în momente grele și/sau în momente bune. Important este, că părinții Bisericii trebuie să fie (și sunt) alături de om atunci când are și când nu are bani. Iar pe cei ce nu sunt alături, să-i judece Dumnezeul și comunitatea lor și nu cei ce nici habar nu au care sunt canoanele Bisericii pe care o batjocură.

Putem vorbi la nesfârșit despre progresul social și libertăți, dar dacă nu vor exista responsabilitate și conservare a tradițiilor, în curând nu ne vom putea regăsi pe harta națiunilor moderne, care impune identitate. Iar identitatea unei societăți este determinată de ADN-ul ei. Dar care va fi ADN-ul nostru?

PS

Voi încheia cu un citat din C. Aitmatov („И дольше века длится день”) care într-un anumit moment l-am plasat și pe FB și nu mai cere comentarii auxiliare:

„Можно отнять землю, можно отнять богатство, можно отнять и жизнь, но кто придумал, кто смеет покушаться на память человека?! О Господи, если ты есть, как внушил ты такое людям? Разве мало зла на земле и без этого?”…

  • Ursu Dan

    Mă consider ateu, şi din bruma de ani pe care-am adunat-o (puţin peste 20 ) voi încerca să vă conving că ateii nu sunt  agresivi(cum sunt de pildă sectanţii care mişună prin Chişinău şi bat la uşi) în a-şi inocula ideile în capetele altora şi nici nu neagă importanţa religiei. În această privinţă un scriitor român , ateu, spune că “Marx avea dreptate, credinţa este opium pentru popoare.Dar necredinţa este heroină pură” . Cît despre respectul faţă de cei care gîndesc diferit, îmi place să cred că ateii nu sunt primii pe lista celor mai căutaţi infractori pentru persecuţii publice(ruguri, erezii). Ateismul contemporan capătă agresivitate dar cred că prin discursul raţional şi demonstrabil va avea de cîştigat cel mai mult.

    Cît despre mersul la biserică şi destăinuirile în public. Ce credincios e acela care se ruşinează de convingerile sale? Oamenii merg la biserică în speranţa că Dumnezeu verifică prezenţa?”Credincios este acela ,care se poate lepăda de biserică dar nu şi  de Dumnezeu”
    Majoritatea tineretului din ziua de azi nu merge la biserică (decît în scopuri sociale, cu prietenii , şi asta , de regulă, de paşti) . Credinţa orto-doxă(Orthos înseamnă dreaptă din greacă)  are un set de canoane care nu sunt simple sugestii comportamentale pentru copiii sub 7 ani. Sunt reguli.Reguli pe care puţini le respectă (şi nu vorbesc de posturi doar).(Aici pentru întărire un link http://www.timpul.md/articol/nici-10-din-cetatenii-rm-nu-sunt-crestini-adevarati-19285.html) .
    Protestez vehement împotriva formulării “majoritatea tineretului de azi le este ruşine să recunoască”
    şi nu doar din considerentele gramaticale dar şi pentru că tineretul este mai puţin credincios decît oricare alt grup social(ei sunt prin definiţie rebeli, revoluţionari şi pun la îndoială toate regulile existente) iar cei care s-ar declara credincioşi , mă îndoiesc că ar fi cu adevărat. 

    Am intervenit pentru că eu cred că operaţi cu iluzia că tinerii sunt credincioşi. Îmi cer scuze dacă v-am insultat într-o formă sau alta.

    • http://ciorba.name Ciorbă Dumitru

      Dan, nu văd unde ai putea aici să mă însulți, ți-ai exprimat opinia, îmi este clară și îți mulțumesc :) Nu ai fost agresiv, deci este totul în regulă… cu excepția protestului vehement :)
      Acum referitor  la atei… eu am un prieten ateu, al cărui comportament este mai mult decît definitoriu pentru un om de calitate: un bun soț, un bun tată, un bun prieten și un bun profesionist (bun poate fi și la superlativ :) . Eu nu am probleme de percepție și nu am asocieri neghioabe, dacă ai observat am menționat că este vorba de reprezentanți ai unora sau altora :)
      Mesajul acestui articol este altul, decăt cel religios: vorbesc despre evoluția civilizației și necesitatea recunoașterii ca factor determinant (cel puțin de pînă acum)  al creștinismului asupra acestea. Pentru ce? Simplu. Pentru a înțelege cum și unde mergem mai departe.
      Mă întreb: dacă ești ateu și la Biserică nu mergi, de unde știi că alți tineri nu merg? :) Eu nu sunt cel mai religios om din această lume, dar totuși se întâmplă să merg la Biserică (deci nu doar de Paști) și  ce văd, cel puțin, la Biserica din campusul UTM mă face să nu „operez cu iluzii”… doar :)   PS Apropo eu filologie nu am făcut și la școală am făcut „moldovenească”(excepție ultimii 3 ani), ce este greșit gramatical aici: “majoritatea tineretului de azi le este ruşine să recunoască”? Eu voi corecta. Mulțumesc :)

  • Eugen

    Religia oricare ar fi ea incerca sa supuna individul. Supunerea este declarata fata cel de sus dar in realitate este obtinuta supunerea fata de sefii institutiilor religioase.

    • http://ciorba.name Ciorbă Dumitru

      Eugen, nu-mi deturna mesajul. :) El nu este unul religios. Doar am zis că creștinismul trebuie privit mai mult decăt o religie, creștinismul a FORMAt civilizația noastră actuală… așa cum noi suntem… (apropo) chiar dacă unii suntem atei (sau pe jumătate credincioși .
      Eram în clasa 11 la școală și noi cu fratele ne certam cine să citească primul „Istoria ideilor si credintelor religioase” (Mircea Eliade). Nu pot să spun ca am citit ușor cartea, mă punea prea des pe gînduri :)  Acum în schimb mesajul cărții eu reduc la următoarele „fiecare civilizație își are ai săi idoli și ale sale religii”… (apropo) chiar și ateii cred în ceva(esența) și au religia lor (forma), altfel care ar fi rostul vieții lor :)

      • Eugen

        De acord. Ar trebui să adaug că bunăstarea economică a populației este în directă conexiune chiar cu curentele religioase dintr-o religie. Astfel în societațile unde domină protestanții (Germania, Olanda, Suedia, etc) este valorată munca (prin muncă ajungi la Dumnezeu) și modestia. Trai este orientat spre viitorul incert de acea oamenii în general sunt mult mai precauți cu cheltuielile și mai ales cu creditele.
        Catolicii sunt orientați mai mult spre a trăi prezentul și ocupă o poziție de mijloc între protestanți și ortodocși. Din păcate nu țin minte alte detalii pentru acest curent.
        Ortodocșii sunt cei care sunt orientați spre trecut. Ortodocsismul în genere pune acent mai mult pe latura spirituala a credinței de cît pe muncă ca mod de a cunoaște divinitatea. Probabil de acea noi obișnuim atît de des sa privim spre trecut decît spre viitor.

        Nu sunt ideile mele dar din pacate nu pot menționa sursa.
        Dezvoltarea economică a Europei cît și recenta criza a datoriilor probabil are și ca o cauză moștenirea religioasă.
        Cu siguranță ideile pot fi extinse și pentru alte părți ale lumii și chiar mi-ar fi interesant să citesc o analiză echidistantă.

      • Ion Zavalnîi

        „fiecare civilizație își are ai săi idoli și ale sale religii” – cred că credinţa este ceva personal şi spiritul întregii civilizaţiei nu trebuie să impună ideile fiecărui, pentru aceasta şi suntem oameni, ca să putem alege ceea ce ne este mai apropiat. Dar toată problema şi constă  că nouă este impusă religia (dominantă într-o civilizaţie), desigur nu în mod direct dar prin spiritul populaţiei. Eu sunt ferm convins că majoritatea poporului nostru, nu prea cunoaşte despre alte religii. Părerea mea constă în aceea, că nu religia trebuie să conducă civilizaţiile dar credinţa fiecărui în ideile religioase alese personal. Impunerea uneia sau alteia religii poporului este o crimă. Dar totul s-a transformat în aşa fel că credinţa majorităţii poporului (adepţii unei religii) este impusă minorităţii, dar minoritatea totuşi va rămînea cu creadinţa lor. De unde apare această minoritate? Unii, pur şi simplu deasemenea sunt impuşi (psihologic) de altă religie şi adepţii săi, alţii şi-au găsit ceea ce le este mai aproape sufletesc şi desigur ateii care cresc în număr tot mai mare :) Accept orice credinţă a poporului dacă ea este motivată cu ceritudine şi cu conştientizare că credinţa lor este cea mai apropiată de ei faţă de altele existente.
        Aş vrea să mai spun că nu numai religia este impusă dar şi multe altele. Şi de aici apare o întrebare: Dar cine cunoaşte adevărul? Mi-am adus aminte de lecţiile teoriei probabilităţii, cînd profesorul a spus: “Nu există nici un eveniment care se va întîmpla sau ne se va întîmpla precis, există întotdeauna o probabilitatea că acţiunea nu se va întîmpla”. Cînd am conştientizat aceste cuvinte, am avut şoc şi de atunci tot mă gîndesc, dar dacă se va afla că lumea greşeşte în acţiuni pe care le efectuează zi de zi? M-am abătut de la temă) 

        «Отпусти прошлое. Отпусти будущее. Отпусти настоящее(то, что впереди, позади, и посередине). Перешедшие на более дальний берег бытия, с освобождённым от всего разумом, не подвергаются вновь рождению и смерти.» Gautama Buddha